Odată cu revenirea PSD la guvernare și asumarea portofoliului ministerului Finanțelor România a reintrat pe traiectoria reechilibrării macroeconomice. Este o misiune extrem de dificilă dat fiind condițiile economice severe, generate de pandemie și agravate de război dar și de necesitatea asigurării unei puteri de cumpărare sustenabile, în special pentru categoriile vulnerabile de populație.
Creșterile de salarii și pensii militare prevăzute în ”Ordonanța Trenuleț” au în vedere recuperarea etapizată a puterii de cumpărare, în limitele constrângerilor bugetare, cu responsabilitate și acordând prioritate nevoile stringente de finanțare.
Adoptarea de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor permanente, pănă la un nivel care să permită respectarea condiţionalităţilor asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar și să evite crearea premiselor unui dezechilibru bugetar, cu consecințe negative asupra performanţelor fiscale şi externe ale României.
Neacordarea de premii și compensarea exclusiv cu timp liber corespunzător a orelor efectuate peste programul normal de lucru determină o reducere a necesarului de finanțare de cca. -5.683 milioane lei.
Neacordarea cupoanelor sociale și prorogarea unor prevederi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, determină o reducere a necesarului de finanțare de cca. -72 miliarde lei.
Implementarea măsurii „200 de lei din salariul minim pe economie, sumă netaxabilă” generează un impact negativ asupra veniturilor bugetare în anul 2023 în sumă de -1 miliard lei (impozit pe venit și contribuții sociale).
